Durere in calcai: ce o cauzeaza, cum se pune diagnosticul si ce tratamente au dovezi

O durere în călcâi care apare la primii pași de dimineață, se ameliorează după câteva minute de mers și revine după perioade mai lungi petrecute în picioare. Este o experiență pe care o recunosc imediat cei care au trecut prin ea și care trimite, în majoritatea cazurilor, către un diagnostic precis.

O durere în călcâi este una dintre cele mai frecvente suferințe ale piciorului, iar fasciita plantară, adică afectarea fasciei care susține bolta plantară, este responsabilă pentru aproximativ 80% dintre cazuri. Afecțiunea se rezolvă în marea majoritate a situațiilor fără intervenție chirurgicală, iar tratamentele cu dovezi solide sunt accesibile și eficiente.

Articol creat de echipa Fiziolife Estetique și validat medical de Dr. Răsvan Constantinescu, medic specialist recuperare, medicină fizică și balneologie, care evaluează sursa durerii și întocmește planul de recuperare după consultație.

Cuprins

• Ce cauzează o durere în călcâi
• Fasciita plantară: cauza principală
• Pintenul calcanean: cel mai frecvent înțeles greșit
• Alte cauze de durere de călcâi
• Cum se recunoaște fiecare cauză
• Cum se pune diagnosticul
• Ce tratamente au dovezi
• Când merită consultul
• Întrebări frecvente
• Surse

Ce cauzează o durere în călcâi

O durere în călcâi poate avea mai multe surse, iar identificarea celei corecte este pasul care face diferența între un tratament eficient și unul care nu dă rezultat. Cauzele principale sunt:

• Fasciita plantară, responsabilă pentru aproximativ 80% dintre cazuri
• Pintenul calcanean, o excrescență osoasă care apare frecvent asociată, însă care nu produce întotdeauna durere
• Bursita calcaneană, inflamația bursei situate în spatele călcâiului
• Tendinopatia ahileană, afectarea tendonului lui Ahile în zona de prindere
• Fractura de stres a calcaneului, apărută în urma suprasolicitării repetate
• Apofizita calcaneană, cauza cea mai frecventă la copii și adolescenți între 8 și 14 ani

Fiecare dintre aceste cauze se manifestă ușor diferit, iar semnele clinice permit de regulă orientarea diagnosticului încă de la prima consultație.

Fasciita plantară: cauza principală

Fascia plantară este o bandă densă de țesut conjunctiv care pornește de la osul călcâiului și se extinde către degete, susținând bolta piciorului. La fiecare pas, această structură absoarbe presiunea exercitată asupra piciorului, estimată la aproximativ 110% din greutatea corporală la mers și până la 250% în timpul alergării.

Atunci când solicitarea depășește capacitatea de adaptare, apar microleziuni la locul în care fascia se prinde de calcaneu. Organismul inițiază procesul de reparare, însă dacă solicitarea se repetă zilnic, refacerea rămâne incompletă, iar modificările devin cronice.

Semnul care orientează diagnosticul

Fasciita plantară are un simptom distinctiv, pe care oricine îl poate recunoaște: durerea este cea mai intensă la primii pași de dimineață sau după o perioadă de repaus, se ameliorează după câteva minute de mers, apoi revine la efort prelungit sau la stat mult în picioare. Acest tipar se numește durere de prim pas și este considerat semnul clinic cel mai caracteristic.

Cine este cel mai expus

Aproximativ 10% din populația generală prezintă durere de călcâi la un moment dat în viață. Persoanele cu cel mai mare risc sunt cele care petrec multe ore în picioare pe suprafețe dure, persoanele cu greutate corporală crescută, alergătorii care și-au intensificat brusc antrenamentele, cei cu piciorul plat sau cu bolta plantară foarte înaltă și persoanele care poartă frecvent încălțăminte fără susținere.

De ce nu trece de la sine

Un aspect pe care mulți pacienți îl constată este că durerea de călcâi nu se ameliorează prin simplu repaus, ci revine la reluarea activității. Explicația ține de mecanism: fascia este solicitată la fiecare pas, iar simpla reducere a activității încetinește procesul fără a-l opri. Recuperarea eficientă combină reducerea solicitării cu exerciții specifice care întăresc structura și refac elasticitatea fasciei.

Această observație are și o parte pozitivă. Odată ce programul corect este început, ameliorarea urmează un traseu previzibil, iar majoritatea pacienților observă o reducere a durerii de prim pas în primele săptămâni. Revenirea completă la activitate necesită mai mult timp, iar studiile arată că între 70% și 80% dintre pacienți ating acest obiectiv cu tratament conservator.

Pintenul calcanean: cel mai frecvent înțeles greșit

Aceasta este informația care schimbă modul în care oamenii înțeleg durerea de călcâi și care explică de ce atât de multe persoane se îngrijorează inutil.

Pintenul calcanean este o excrescență osoasă care se formează pe suprafața calcaneului, vizibilă la radiografie. Apare ca răspuns la tracțiunea repetată exercitată de fascia plantară asupra locului de prindere, iar organismul depune calciu pentru a întări zona.

Aspectul cel mai util de reținut este că mulți oameni au pinteni calcaneeni fără niciun simptom, iar durerea de călcâi poate exista fără niciun pinten vizibil pe radiografie. Studiile arată că prezența sau absența pintenului nu se corelează direct cu prezența sau intensitatea durerii. Tratamentul vizează fasciita, adică inflamația fasciei, nu excrescența osoasă.

Din acest motiv, operația de îndepărtare a pintenului a devenit foarte rară: rezolvarea afectării fasciei rezolvă durerea, indiferent dacă pintenul rămâne pe loc.

Alte cauze de durere de călcâi

Bursita calcaneană

Bursa retrocalcaneană este o pungă mică plină cu lichid, situată între tendonul lui Ahile și osul călcâiului. Inflamarea ei produce durere în spatele călcâiului, agravată de mersul în pantă sau de purtarea pantofilor cu margine rigidă. Zona este umflată și sensibilă la apăsare.

Tendinopatia ahileană

Durerea se localizează în spatele călcâiului sau deasupra lui, la nivelul tendonului lui Ahile, și se accentuează la urcatul scărilor sau la alergare. Zona poate fi îngroșată și rigidă dimineața.

Fractura de stres

Apare prin solicitare repetitivă, mai frecvent la alergători sau la persoane care și-au crescut brusc nivelul de activitate. Durerea se accentuează la efort și se ameliorează la repaus, iar zona este sensibilă la strângere laterală a călcâiului.

Cum se recunoaște fiecare cauză

Cauza	Localizarea durerii	Când este mai intensă
Fasciita plantară	sub călcâi, la inserția fasciei	la primii pași de dimineață, după repaus
Pinten calcanean	sub călcâi	produce durere doar dacă este asociat cu fasciita
Bursita calcaneană	în spatele călcâiului	la mersul în pantă, la pantofii cu margine rigidă
Tendinopatia ahileană	deasupra călcâiului, pe tendon	la urcatul scărilor, la alergare
Fractura de stres	difuză, în tot călcâiul	la efort, se ameliorează la repaus
Apofizita (copii)	în spatele călcâiului	la sport, la copii între 8 și 14 ani

Tabelul servește ca orientare inițială. Un element important este că durerea în călcâiul drept și durerea în călcâiul stâng au aceleași cauze, iar diferența de parte nu schimbă diagnosticul. Implicarea ambelor călcâie este frecventă și nu indică o situație mai gravă.

Aceste diferențe se pot observa fără niciun instrument, iar cunoașterea lor scurtează drumul până la diagnostic.

Un reper util de orientare acasă este testul de strângere laterală a călcâiului. Dacă presiunea aplicată de ambele laturi ale calcaneului reproduce durerea, orientarea se îndreaptă către o fractură de stres și necesită evaluare promptă. Dacă durerea se reproduce prin apăsare sub călcâi, pe fața plantară, fasciita rămâne cea mai probabilă cauză.

Un al doilea element care ajută la orientare este modul de instalare. O durere în călcâi care crește treptat, pe parcursul săptămânilor, fără un moment clar de accident, orientează către fasciită sau tendinopatie. O durere apărută brusc, în timpul unui efort, cu imposibilitate de a călca, ridică suspiciunea unei leziuni acute și necesită evaluare promptă.

Cum se pune diagnosticul

Diagnosticul se stabilește în majoritatea situațiilor prin examinare clinică, fără investigații complexe. Medicul palpează zona dureroasă, identifică punctul exact de sensibilitate și aplică manevre specifice.

Testul Windlass

Extensia pasivă a degetului mare al piciorului tensionează fascia plantară. Dacă manevra reproduce durerea în călcâi, orientarea către fasciita plantară este puternică. Este un test simplu, rapid și fără disconfort semnificativ.

Investigațiile imagistice

Radiografia este utilă pentru excluderea unor cauze precum fractura de stres sau modificările osoase și poate evidenția prezența pintenului calcanean. Ecografia musculo-scheletală arată grosimea fasciei și gradul de modificare a țesuturilor. Rezonanța magnetică se rezervă situațiilor complexe, în care diagnosticul rămâne incert după examinare și ecografie.

Investigațiile se recomandă selectiv, nu de rutină. Multe situații se rezolvă complet pe baza diagnosticului clinic, fără nicio imagine suplimentară.

Ce tratamente au dovezi

Perspectiva este una încurajatoare: între 70% și 80% dintre pacienți observă ameliorarea simptomelor în 9 până la 12 luni de tratament conservator, fără intervenție chirurgicală, iar opțiunile disponibile sunt susținute de studii de calitate bună.

Exercițiile de întindere și de întărire

Întinderea fasciei plantare și a mușchilor gambei, efectuată zilnic, este prima măsură recomandată de toate ghidurile de specialitate. Exercițiile de întărire ale musculaturii piciorului susțin bolta plantară și reduc solicitarea asupra fasciei. Programul se învață sub îndrumare, prin kinetoterapie, apoi se continuă acasă.

Talonetele și suportul plantar

Talonetele cu amortizare distribuie presiunea mai uniform sub călcâi, iar ortezele plantare personalizate corectează biomecanica piciorului. Combinația dintre exerciții și suport plantar rezolvă simptomele în majoritatea cazurilor.

Terapia cu unde de șoc

Pentru formele care persistă, terapia cu unde de șoc are una dintre cele mai solide baze de dovezi din fizioterapie. O meta-analiză publicată în 2024, care a reunit 15 studii randomizate cu 1.123 de pacienți, a arătat că undele de șoc sunt eficiente, cu rezultate superioare față de placebo, orteze, fizioterapie convențională și infiltrații cu corticosteroizi.

Un studiu din 2025 a raportat o scădere a scorurilor de durere de la 7,7 la 1,8 pe scala vizuală analogă, la 6 luni de la tratament.

Măsuri de susținere

Alegerea unei încălțăminte cu talpă amortizantă și susținere pentru boltă, evitarea mersului desculț pe suprafețe dure, menținerea unei greutăți echilibrate și creșterea treptată a nivelului de activitate completează planul de tratament și reduc riscul de reapariție.

Planul complet se stabilește la evaluare. La Fiziolife Estetique, consultul este realizat de medici specialiști, parte din echipa medicală a clinicii din București. Accesul se face rapid, fără trimitere și fără liste de așteptare, iar programarea se poate face direct sau prin datele de contact.

De ce nu merită amânată evaluarea

Fasciita plantară netratată tinde să se cronicizeze, iar cu cât durează mai mult, cu atât refacerea completă necesită mai mult timp. Studiile arată că pacienții care încep tratamentul în primele trei luni de la debutul simptomelor au cele mai bune rezultate, iar cei care amână peste un an au adesea nevoie de proceduri suplimentare.

Concluzia practică este că momentul optim pentru evaluare este acum, nu după ce durerea devine insuportabilă. La începutul evoluției, măsuri simple, aplicate corect, rezolvă majoritatea situațiilor.

Încălțămintea care face diferența

Alegerea pantofilor are un efect direct și imediat asupra presiunii exercitate asupra fasciei. Recomandările constante din literatura de specialitate includ tălpi cu amortizare în zona călcâiului, susținere pentru bolta plantară, evitarea tălpilor complet plate și a tocurilor foarte înalte. Sandalele și papucii fără susținere sunt factori de întreținere a durerii pe care mulți pacienți nu îi iau în calcul.

Pentru alergători, regula este simplă: pantofii de alergare se înlocuiesc la fiecare 500 de kilometri sau atunci când amortizarea nu se mai simte, iar suprafețele moi sunt de preferat în faza de recuperare. Aceste măsuri nu înlocuiesc tratamentul, dar accelerează semnificativ rezultatul.

Când merită consultul

O evaluare de specialitate scurtează considerabil drumul, mai ales pentru că persistența durerii are de obicei o explicație precisă, iar ajustarea planului o rezolvă.

Situații în care evaluarea aduce cel mai mult

• Durerea de călcâi persistă peste două sau trei săptămâni, în ciuda repausului
• Durerea apare dimineața, la primii pași, și se repetă zilnic
• Mersul devine dificil sau se modifică modul de a călca
• Zona este vizibil umflată, caldă sau înroșită
• Copilul sau adolescentul activ sportiv acuză durere de călcâi
• Durerea de călcâi revine periodic, după perioade de ameliorare

Ce presupune evaluarea

Consultația identifică sursa exactă a durerii, stabilește stadiul și construiește planul corespunzător. Diagnosticul se pune de regulă clinic, iar investigațiile se recomandă selectiv. Programul de exerciții se poate demonstra chiar la prima vizită, iar reevaluarea după câteva săptămâni permite ajustarea în funcție de răspuns.

Un aspect pe care pacienții îl apreciază frecvent este clarificarea legăturii dintre pintenul calcanean și durerea de călcâi. Înțelegerea faptului că tratamentul vizează fascia, nu pintenul, elimină o preocupare frecventă și orientează corect așteptările.

Întrebări frecvente

De ce apare durere în călcâi dimineața?

În timpul nopții, fascia plantară se contractă ușor. La primii pași, fascia este solicitată brusc și produce durere la locul în care este deja afectată. Durerea se ameliorează după câteva minute pentru că fascia se întinde treptat. Acest tipar, numit durere de prim pas, este cel mai caracteristic simptom al fasciitei plantare.

Pintenul calcanean trebuie operat?

În marea majoritate a cazurilor, nu. Pintenul este o consecință a tracțiunii repetate și nu este în sine cauza durerii. Tratamentul vizează fasciita, iar odată ce aceasta se rezolvă, durerea dispare, indiferent dacă pintenul rămâne pe loc. Operația de îndepărtare a pintenului este foarte rară în practica actuală.

Cât durează recuperarea?

Cu tratament corect urmat, ameliorarea devine evidentă în primele săptămâni, iar recuperarea completă durează de regulă câteva luni. Între 70% și 80% dintre pacienți se recuperează fără intervenție chirurgicală, în 9 până la 12 luni. Continuarea exercițiilor și după dispariția simptomelor este esențială pentru prevenirea reapariției.

De ce doare mai mult călcâiul drept sau stâng?

Implicarea unui singur călcâi este obișnuită și nu indică o situație mai gravă. De regulă, călcâiul afectat corespunde piciorului care preia mai multă greutate sau care este mai solicitat la activitatea obișnuită. Fasciita plantară apare frecvent bilateral, iar când afectează ambele călcâie, aceleași măsuri se aplică pe ambele părți.

Pot continua să alerg?

În faza acută, reducerea volumului și a intensității antrenamentelor este necesară. Alergarea nu trebuie oprită complet dacă durerea este suportabilă, însă continuarea la același nivel care a declanșat problema întreține afecțiunea. Reluarea treptată, pe suprafețe moi, cu încălțăminte adecvată, se discută la consultație.

Mersul desculț ajută sau dăunează?

Pe suprafețe dure precum gresia sau betonul, mersul desculț crește presiunea asupra fasciei și poate accentua durerea. Pe nisip sau pe iarbă, solicitarea este distribuită mai uniform. Alegerea unei încălțăminte cu susținere, inclusiv în casă, scurtează timpul de recuperare.

Unde de șoc sau infiltrație?

Ambele opțiuni au dovezi solide. Infiltrația dă rezultate mai rapide, la o lună, dar efectul poate fi temporar. Terapia cu unde de șoc acționează mai lent, însă produce rezultate superioare pe termen lung, la trei și la șase luni. Cele două se pot succeda într-un plan bine construit, iar alegerea se face la consultație.

Surse

• Al-Siyabi Z, Khadem M et al., Extracorporeal shock wave therapy shows comparative results with other modalities for the management of plantar fasciitis: A Systematic Review and Meta-Analysis, Foot and Ankle Surgery 2024 (15 studii randomizate, 1.123 de pacienți) — sciencedirect.com, accesat 27.07.2026
• Ammendolia A et al., Efficacy and tolerability of extracorporeal shock wave therapy in patients with plantar fasciopathy: a systematic review with meta-analysis and meta-regression, Journal of Sports Medicine and Physical Fitness 2024 — pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39257331, accesat 27.07.2026
• Buchanan BK, Kushner D, Plantar Fasciitis, StatPearls Publishing — ncbi.nlm.nih.gov, accesat 27.07.2026
• Rayo-Pérez JA et al., estudio comparativo de tratamientos conservadores para fascitis plantar, 2025 — date privind scăderea VAS de la 7,7 la 1,8 la 6 luni

Despre acest articol

Autor: Echipa Fiziolife Estetique

Validat medical de: Dr. Răsvan Constantinescu, medic specialist recuperare, medicină fizică și balneologie. Dr. Constantinescu evaluează sursa durerii, stabilește diagnosticul și întocmește planul de recuperare după consultație.

Ultima revizuire: 27.07.2026

Acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Diagnosticul și planul de tratament se stabilesc individual, de către medic, după examinare clinică.