Spirometria este testul de respirație care măsoară cât aer puteți expira după o inspirație maximă și cât de repede îl eliminați. Este investigația de bază pentru diagnosticul astmului bronșic și al bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC). Testul durează, de obicei, 15–30 de minute și nu este dureros. La clinica Fiziolife Estetique din București, Sectorul 2, spirometria costă 150 RON.
Rezultatul pare simplu, câteva cifre și două grafice, dar felul în care sunt interpretate aceste cifre s-a schimbat. Standardul internațional actual nu mai recomandă pragul fix de „80% din valoarea prezisă”, pe care multe buletine și site-uri îl folosesc încă.
Pe scurt
- Ce măsoară: cât aer expirați forțat (CVF), cât aer eliminați în prima secundă (VEMS) și raportul dintre ele.
- Pentru ce: diagnosticul și urmărirea astmului și a BPOC, evaluarea tusei sau a dificultăților de respirație care nu trec, evaluarea înaintea unei operații.
- Durată: 15–30 de minute. Dacă se face și testul bronhodilatator, măsurătorile se repetă după 10–15 minute.
- Pregătire: fără fumat și fără efort intens cu o oră înainte, fără alcool cu 8 ore înainte, haine lejere. Inhalatoarele se opresc doar dacă vă cere medicul.
- Preț: spirometrie 150 RON · probă cu test bronhodilatator 240 RON · consultație inițială + spirometrie 550 RON.
- Unde: cabinetul de pneumologie al clinicii, Strada Agricultori nr. 48, Sectorul 2. Consultă Dr. Dalia Manolache, medic primar pneumolog, marți și joi, între 15:30 și 19:30.
- Programare: direct, în regim privat, fără bilet de trimitere, la 0760 803 874.
Ce este spirometria și ce măsoară
Spirometria este un test care măsoară volumul maxim de aer pe care îl puteți inspira și expira, cu efort maxim. Aparatul se numește spirometru, iar rezultatul apare ca un set de valori și două grafice: curba flux-volum și curba volum-timp.
Principalii parametri de pe buletin sunt:
| Parametru | Ce arată |
|---|---|
| CVF (capacitatea vitală forțată; în engleză FVC) | tot aerul pe care îl puteți expira cât mai repede și cât mai complet, după o inspirație maximă |
| VEMS (volumul expirator maxim în prima secundă; FEV1) | cât aer eliminați în prima secundă a expirației forțate |
| VEMS/CVF | ce proporție din aer iese în prima secundă; este principalul indicator al obstrucției bronșice |
| PEF (debitul expirator de vârf) | debitul maxim de aer (în litri pe secundă), atins la începutul expirației forțate |
| MEF75, MEF50, MEF25 și FEF25–75 | debitele de aer din diferite momente ale expirației și debitul mediu din partea ei de mijloc |
Pe unele buletine apare și raportul dintre VEMS și capacitatea vitală, numit indicele Tiffeneau sau indicele de permeabilitate bronșică (IPB).
O capcană frecventă la citirea buletinului: în convenția europeană, MEF25 înseamnă debitul măsurat atunci când mai rămâne de expirat 25% din CVF, în timp ce în convenția americană FEF25 înseamnă debitul după ce s-a expirat 25%. Cu alte cuvinte, MEF25 corespunde lui FEF75. Aceeași cifră poate fi citită complet diferit dacă nu se știe ce convenție folosește aparatul.
Când este recomandată spirometria
Spirometria se face pentru a lămuri de unde vin anumite simptome, pentru a urmări o boală respiratorie deja cunoscută sau pentru a evalua riscul înaintea unei intervenții. Cele mai frecvente situații sunt:
- dificultăți de respirație la efort sau senzația că „nu ajunge aerul”;
- tuse care nu trece: la adulți, tusea este considerată cronică după 8 săptămâni, iar ghidul Societății Europene de Respirație (ERS) recomandă ca evaluarea inițială să includă spirometria și o radiografie pulmonară recentă;
- respirație șuierătoare (wheezing). Cauzele și semnele de alarmă sunt explicate în articolul despre respirația șuierătoare;
- suspiciune de astm bronșic: ghidul internațional GINA recomandă, ori de câte ori este posibil, confirmarea diagnosticului prin testarea funcției pulmonare înainte de începerea tratamentului cu corticosteroizi inhalatori, pentru că, după ce simptomele se ameliorează, diagnosticul devine mai greu de confirmat;
- suspiciune de BPOC, mai ales la fumători și foști fumători: diagnosticul de BPOC nu poate fi pus fără spirometrie;
- urmărirea astmului sau a BPOC deja diagnosticate și a răspunsului la tratament;
- evaluarea înaintea unei operații și controlul periodic în profesiile cu expunere la noxe respiratorii.
Spirometria nu este un test de rutină pentru oricine. Grupul american de experți în prevenție (USPSTF) recomandă să nu se facă depistarea BPOC, prin chestionare sau prin spirometrie, la adulții fără simptome. Testul este cel mai util atunci când există simptome sau factori de risc.
Cum vă pregătiți pentru spirometrie
Standardul internațional al spirometriei, publicat de Societatea Americană de Boli Toracice (ATS) și de Societatea Europeană de Respirație (ERS) și actualizat în 2019, recomandă evitarea următoarelor activități înaintea testului:
| De evitat | Cu cât timp înainte | De ce |
|---|---|---|
| fumatul, țigara electronică, narghileaua | cel puțin 1 oră | fumul poate îngusta bronhiile |
| alcoolul | 8 ore | afectează coordonarea și efortul |
| efortul fizic intens | cel puțin 1 oră | poate declanșa îngustarea bronhiilor |
| hainele strâmte pe piept sau pe abdomen | în ziua testului | împiedică respirația completă |
Recomandările pentru pacienți ale serviciului național de sănătate britanic (NHS) adaugă evitarea unei mese copioase cu cel puțin 2 ore înainte de test.
Trebuie să opriți inhalatoarele înainte de spirometrie?
Nu din proprie inițiativă. Standardul ATS/ERS precizează că decizia aparține medicului care recomandă testul. Dacă spirometria se face pentru diagnostic sau pentru a vedea cum răspund bronhiile la bronhodilatator, vi se va cere să opriți temporar inhalatoarele. Dacă testul urmărește cât de bine funcționează tratamentul actual, le puteți lua ca de obicei.
Atunci când medicul vă cere să le opriți, intervalele din standard sunt:
| Tip de bronhodilatator | Exemple de substanțe | Se oprește cu cât timp înainte |
|---|---|---|
| beta-agonist cu acțiune scurtă | salbutamol | 4–6 ore |
| anticolinergic cu acțiune scurtă | ipratropiu | 12 ore |
| beta-agonist cu acțiune lungă | formoterol, salmeterol | 24 de ore |
| beta-agonist cu acțiune ultralungă | indacaterol, vilanterol, olodaterol | 36 de ore |
| anticolinergic cu acțiune lungă | tiotropiu, umeclidiniu, aclidiniu, glicopironiu | 36–48 de ore |
Dacă a fost nevoie să folosiți inhalatorul înainte de test, spuneți acest lucru la cabinet, pentru că informația contează la interpretarea rezultatului.
Ce să aveți la dumneavoastră
- inhalatoarele și lista medicamentelor pe care le luați;
- rezultatele spirometriilor anterioare, pentru comparație;
- radiografiile sau tomografiile pulmonare recente, dacă aveți.
Cum decurge spirometria, pas cu pas
- Datele de referință. Se notează vârsta și sexul și se măsoară înălțimea. Valorile normale se calculează în funcție de aceste date, de aceea înălțimea se măsoară, nu se estimează.
- Poziția. Stați pe scaun, drept, cu bărbia ușor ridicată. Pe nas se pune o clemă, astfel încât tot aerul să treacă prin piesa bucală, prevăzută cu filtru.
- Manevra. Inspirați cât de adânc puteți, apoi suflați în aparat cât de tare și cât de repede puteți și continuați să expirați până când plămânii se golesc. Persoana care efectuează testul vă încurajează pe tot parcursul expirației, pentru că rezultatul depinde de efort.
- Repetarea. Manevra se face de cel puțin trei ori, iar la adulți, de regulă, de cel mult opt ori. Scopul este ca cele mai bune două încercări să fie foarte apropiate: la adulți și la copiii de peste 6 ani, diferența dorită este de cel mult 150 ml, atât pentru CVF, cât și pentru VEMS. Dacă acest lucru nu se obține, rezultatul poate fi totuși raportat, cu un calificativ de calitate de care medicul ține cont la interpretare.
- Testul bronhodilatator, dacă este indicat. Inhalați un medicament care dilată bronhiile, de regulă salbutamol, iar după 10–15 minute testul se repetă. Diferența dintre cele două seturi de măsurători arată dacă obstrucția este reversibilă.
Expirația se consideră completă atunci când volumul expirat nu mai crește (variază cu mai puțin de 25 ml) timp de cel puțin o secundă sau după 15 secunde de expirație. Nu toată lumea reușește din prima încercare, iar acest lucru este normal: încercările se repetă tocmai pentru a obține un rezultat valid.
Spirometrie: valori normale și cum citiți rezultatul
Nu există o singură „valoare normală” la spirometrie. Valorile normale depind de vârstă, sex, înălțime și origine și se calculează cu ecuații de referință. Standardul de interpretare publicat de ERS și ATS în 2022 recomandă ecuațiile Global Lung Function Initiative (GLI).
Pe buletin, fiecare parametru apare, de regulă, în trei forme:
- valoarea măsurată, în litri sau în litri pe secundă;
- procentul din valoarea prezisă (de exemplu, VEMS 85%), adică rezultatul comparat cu media persoanelor sănătoase cu aceleași date;
- limita inferioară a normalului (LIN; în engleză LLN) și, pe aparatele moderne, scorul z, care arată cât de departe de medie se află rezultatul.
De ce „80% din prezis” nu mai este pragul corect
Mult timp, un VEMS peste 80% din valoarea prezisă și un raport VEMS/CVF peste 0,70 au fost considerate normale. Standardul ERS/ATS din 2022 descurajează explicit folosirea acestor praguri fixe, pentru că duc la interpretări greșite, mai ales la femei, la copii și la vârstnici.
Motivul este că limita normalului se schimbă odată cu vârsta. Pentru VEMS, ea corespunde unui procent de aproximativ 81% din valoarea prezisă la 10 ani și de doar 68% la 85 de ani. Prin urmare, un vârstnic cu VEMS la 72% din prezis poate avea valori normale, deși pragul de 80% l-ar încadra greșit ca bolnav.
Standardul actual consideră normal un rezultat aflat peste limita inferioară a normalului. Aceasta corespunde percentilei 5 a populației sănătoase, adică unui scor z mai mare de −1,645.
Cum se interpretează scorul z
| Scor z | Interpretare (ERS/ATS 2022) |
|---|---|
| peste −1,645 | normal |
| între −1,65 și −2,5 | afectare ușoară |
| între −2,51 și −4 | afectare moderată |
| sub −4,1 | afectare severă |
Sindromul obstructiv: ce înseamnă
Sindromul obstructiv (disfuncția ventilatorie obstructivă) înseamnă că aerul iese mai greu din plămâni, pentru că bronhiile sunt îngustate. Pe spirometrie, criteriul este un raport VEMS/CVF sub limita inferioară a normalului. Cele mai frecvente cauze sunt astmul bronșic și BPOC.
Pentru diagnosticul de BPOC, raportul internațional GOLD folosește în continuare un prag fix: VEMS/CVF sub 0,70 după administrarea bronhodilatatorului, la o persoană cu simptome și factori de risc. Cele două criterii pot da rezultate diferite: la vârstnici, raportul VEMS/CVF poate fi sub 0,70, dar peste limita inferioară a normalului, iar la adulții tineri poate fi invers. Pragul GOLD rămâne criteriul de diagnostic al BPOC, iar medicul pneumolog interpretează rezultatul împreună cu simptomele și cu factorii de risc. Ce se poate face după un diagnostic de BPOC aflați din articolul BPOC se vindecă?
Testul bronhodilatator pozitiv
Testul bronhodilatator compară valorile dinainte și de după inhalarea medicamentului. În prezent se folosesc două criterii:
- standardul ERS/ATS din 2022: o creștere a VEMS sau a CVF mai mare de 10% din valoarea prezisă;
- ghidul GINA pentru astm (2026): la adulți, o creștere a VEMS sau a CVF de cel puțin 12% și de cel puțin 200 ml față de valoarea inițială.
Rezultatul se interpretează întotdeauna împreună cu simptomele și cu istoricul pacientului, iar alegerea criteriului aparține medicului pneumolog.
Sindromul restrictiv: de ce spirometria nu este suficientă
Dacă CVF este scăzută, iar raportul VEMS/CVF este normal, rezultatul poate sugera un sindrom restrictiv, adică plămâni care nu se pot umple complet cu aer. Spirometria poate doar să sugereze această situație. Confirmarea necesită măsurarea volumelor pulmonare, o investigație diferită de spirometrie.
Același tipar poate apărea și atunci când efortul din timpul testului nu a fost maxim sau în stadiile incipiente ale unor boli ale căilor respiratorii mici. La fumători și foști fumători, el este descris în studii cu termenul PRISm, adică spirometrie alterată cu raport păstrat.
„Sindrom obstructiv distal” și MEF25: cât contează
Unele buletine semnalează „sindrom obstructiv distal” sau „afectarea căilor aeriene mici” pe baza valorilor MEF25, MEF50 sau FEF25–75. Standardul ERS/ATS din 2022 atrage atenția că aceste debite variază mult de la o încercare la alta, nu sunt specifice pentru bolile căilor aeriene mici și, de regulă, nu aduc informații în plus față de VEMS, CVF și raportul VEMS/CVF. Concluzia standardului este că nu există suficiente dovezi pentru folosirea spirometriei în identificarea disfuncției căilor aeriene mici.
Dacă doar aceste valori sunt scăzute, iar restul spirometriei este normal, rezultatul trebuie discutat cu medicul pneumolog, în contextul simptomelor, fără a fi considerat automat un diagnostic.
Când se amână spirometria
Expirația forțată crește pentru câteva secunde presiunea în piept, în abdomen și în cap. De aceea, standardul ATS/ERS din 2019 enumeră situații în care testul se amână sau se face doar după o evaluare medicală atentă. Sunt contraindicații relative, nu interdicții absolute:
- inimă și tensiune arterială: infarct miocardic în ultima săptămână, tensiune arterială foarte mică sau foarte mare, aritmii importante, insuficiență cardiacă decompensată, hipertensiune pulmonară necontrolată, cord pulmonar acut, embolie pulmonară instabilă, leșin provocat în trecut de tuse sau de expirația forțată;
- creier și ochi: anevrism cerebral, operație pe creier în ultimele 4 săptămâni, comoție cerebrală recentă cu simptome persistente, operație pe ochi în ultima săptămână;
- sinusuri și urechi: operație sau infecție la nivelul sinusurilor ori al urechii medii în ultima săptămână;
- piept și abdomen: pneumotorax, operație pe torace sau pe abdomen în ultimele 4 săptămâni, sarcină avansată;
- risc de transmitere a infecțiilor: infecție transmisibilă, respiratorie sau generală, activă sau suspectată, inclusiv tuberculoză, tuse cu sânge, secreții abundente, leziuni sau sângerări în gură.
Dacă vă aflați într-una dintre aceste situații, spuneți acest lucru la programare. Testul se oprește imediat dacă apare durere în timpul manevrei.
Are riscuri spirometria?
Spirometria este un test sigur. O analiză pe 20 de ani, care a inclus 186.000 de teste funcționale respiratorii efectuate într-un spital de nivel terțiar, a găsit incidente la 5 din 10.000 de teste de rutină, cu un risc în general scăzut pentru pacient. Cel mai frecvent a fost leșinul.
După suflările forțate puteți simți pentru scurt timp amețeală, oboseală sau nevoia de a tuși. Tocmai de aceea testul se face stând pe scaun, cu pauze între încercări.
Cât costă spirometria
Prețurile pentru spirometrie și pentru investigațiile asociate la Fiziolife Estetique sunt:
| Serviciu | Preț |
|---|---|
| Spirometrie | 150 RON |
| Probă respiratorie cu test bronhodilatator | 240 RON |
| Consultație inițială de pneumologie + spirometrie | 550 RON |
| Consultație de control + spirometrie | 400 RON |
| Referat medical (necesită obligatoriu spirometrie) | 500 RON |
| Determinarea saturației de oxigen | 50 RON |
Consultația de pneumologie fără spirometrie costă 400 RON, iar consultația de control, 300 RON. Lista completă se află pe pagina prețuri pneumologie.
Unde faceți spirometrie în București, Sectorul 2
Spirometria se face în cabinetul de pneumologie al clinicii Fiziolife Estetique, pe Strada Agricultori nr. 48, în Sectorul 2 din București. În cabinet consultă Dr. Dalia Manolache, medic primar pneumolog, cu peste 20 de ani de experiență în diagnosticul și tratamentul bolilor respiratorii și cu activitate la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”. Consultațiile de pneumologie au loc marți și joi, între orele 15:30 și 19:30.
Nu aveți nevoie de trimitere. Rezultatul spirometriei este interpretat de medicul pneumolog. Pentru discutarea rezultatului și a pașilor următori există pachetul consultație inițială + spirometrie (550 RON). Mai multe despre consultație găsiți pe pagina Pneumologie.
Întrebări frecvente
Doare spirometria?
Nu. Spirometria nu presupune ace sau alte proceduri invazive, ci doar efort: suflați cât de tare și cât de mult puteți. După câteva încercări puteți simți pentru scurt timp amețeală, oboseală sau nevoia de a tuși.
Cât durează spirometria?
De obicei, 15–30 de minute. Dacă se face și testul bronhodilatator, măsurătorile se repetă la 10–15 minute după inhalarea medicamentului.
Trebuie să vin nemâncat la spirometrie?
Nu este nevoie să veniți nemâncat. Evitați însă o masă copioasă cu cel puțin 2 ore înainte, precum și fumatul și efortul intens cu cel puțin o oră înainte de test.
Trebuie să opresc inhalatoarele înainte de spirometrie?
Doar dacă medicul vă cere acest lucru. Pentru un test de diagnostic sau pentru testul bronhodilatator, inhalatoarele se opresc temporar: salbutamolul cu 4–6 ore înainte, iar bronhodilatatoarele cu acțiune lungă cu 24–48 de ore înainte, în funcție de tip.
Care sunt valorile normale la spirometrie?
Valorile normale depind de vârstă, sex, înălțime și origine. Un rezultat este considerat normal atunci când se află peste limita inferioară a normalului, adică la un scor z mai mare de −1,645. Pragul fix de 80% din valoarea prezisă nu mai este recomandat de standardul internațional actual, pentru că duce la erori, mai ales la vârstnici, femei și copii.
Ce înseamnă un VEMS scăzut?
Un VEMS sub limita inferioară a normalului arată că în prima secundă a expirației iese mai puțin aer decât ar fi de așteptat. Dacă și raportul VEMS/CVF este scăzut, rezultatul sugerează o obstrucție a bronhiilor, ca în astm sau în BPOC. Dacă raportul este normal, cauza poate fi alta, iar medicul poate recomanda investigații suplimentare.
Se poate pune diagnosticul de BPOC doar prin spirometrie?
Spirometria este obligatorie pentru diagnosticul de BPOC, dar nu este suficientă singură. Conform raportului GOLD, diagnosticul se confirmă atunci când raportul VEMS/CVF rămâne sub 0,70 după administrarea bronhodilatatorului, la o persoană cu simptome și factori de risc. Diagnosticul final îl pune medicul, pe baza întregului tablou clinic.
De la ce vârstă se poate face spirometria?
Mulți copii pot face spirometria de la aproximativ 5 ani. În laboratoarele specializate, cu îndrumare adecvată, testul poate fi realizat chiar de la 2 ani și jumătate. Dacă programarea este pentru un copil, întrebați la telefon dacă testul se poate face la clinică.
Cât costă spirometria?
La Fiziolife Estetique, spirometria costă 150 RON, iar proba respiratorie cu test bronhodilatator, 240 RON. Consultația inițială de pneumologie împreună cu spirometria costă 550 RON.
Programare
Pentru spirometrie sau pentru o consultație de pneumologie, sunați la 0760 803 874 sau completați formularul de programare. Dacă urmați deja un tratament inhalator, întrebați la programare dacă trebuie să opriți medicamentele înainte de test.
Surse principale: Graham BL și colab., Standardization of Spirometry 2019 Update, American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine, 2019 · Stanojevic S și colab., ERS/ATS technical standard on interpretive strategies for routine lung function tests, European Respiratory Journal, 2022 · Raportul GOLD 2026 · Raportul GINA 2026 · Morice AH și colab., ghidul ERS privind tusea cronică, European Respiratory Journal, 2020.
Ultima actualizare: 29 septembrie 2026.