Durere de ceafă: cauze, legătura cu tensiunea și ce ajută cu adevărat

Când apare o durere de ceafă, primul gând al multora este tensiunea arterială. Asocierea este atât de răspândită încât pare de la sine înțeleasă, însă datele medicale spun altceva: tensiunea crescută provoacă rareori dureri de cap, iar cauzele reale sunt, în majoritatea cazurilor, lipsite de gravitate și răspund bine la tratament.

Durerea de ceafă este durerea resimțită în partea din spate a gâtului, la baza craniului, și adesea în partea din spate a capului. Poate fi o durere de cap cu această localizare sau o durere care pornește din mușchii și articulațiile gâtului. Printre cauzele frecvente se numără cefaleea de tip tensional, tensiunea musculară, problemele coloanei cervicale și migrena, iar mai rar durerea provine din iritarea nervilor occipitali. Semnele care cer ajutor imediat sunt puține, clare și ușor de recunoscut.

Articol creat de echipa Fiziolife Estetique și validat medical de Dr. Răsvan Constantinescu, medic specialist recuperare, medicină fizică și balneologie, care evaluează sursa durerii și întocmește planul de recuperare după consultație.

Cuprins

• Ce este durerea de ceafă
• Cauzele durerii de ceafă
• Durerea de ceafă și tensiunea arterială
• Cum se recunoaște tipul de durere
• Când o durere de ceafă cere ajutor imediat
• Tratamentul durerii de ceafă, în funcție de cauză
• Ce se poate face acasă
• Când este util un consult de specialitate
• Întrebări frecvente
• Surse

Ce este durerea de ceafă

Ceafa este partea din spate a gâtului, chiar sub baza craniului, acolo unde capul se sprijină pe coloana cervicală. În vorbirea curentă, termenul include adesea și partea din spate a capului, adică regiunea occipitală. Aici se prind mușchi puternici, care susțin greutatea capului, și tot aici trec nervii occipitali, responsabili de sensibilitatea pielii capului până spre creștet. Durerea poate porni din oricare dintre aceste structuri.

Durerile de cap sunt extrem de frecvente. O analiză globală publicată în 2022 în The Journal of Headache and Pain a estimat că 52% dintre oameni au o formă activă de cefalee și că, în orice zi, 15,8% din populația lumii are dureri de cap. Cefaleea de tip tensional afectează 26% dintre oameni, iar migrena 14%. Cu alte cuvinte, durerea de cap este foarte comună, iar în cele mai multe cazuri are o cauză lipsită de gravitate.

De ce doare capul când problema este la gât

Explicația ține de felul în care este organizat sistemul nervos. Nervii care preiau senzațiile din partea de sus a gâtului se întâlnesc, în porțiunea superioară a măduvei spinării, cu fibrele care transmit senzațiile de la nivelul capului și al feței. Această convergență permite ca o durere cu originea în articulațiile sau în mușchii gâtului să fie resimțită drept durere de cap, și invers. De aceea, tratamentul corect începe cu identificarea sursei, nu doar a locului în care doare.

Cauzele durerii de ceafă

Locul durerii nu indică, singur, cauza, însă felul în care se manifestă oferă indicii valoroase. Situațiile întâlnite cel mai des sunt următoarele.

Cefaleea de tip tensional

Este cea mai frecventă formă de durere de cap. Se manifestă ca o apăsare sau ca o senzație de strângere, de obicei pe ambele părți ale capului, de intensitate ușoară sau moderată, și poate cuprinde fruntea, fața și ceafa. Nu se accentuează la efortul obișnuit, precum mersul pe jos sau urcatul scărilor, și nu este însoțită de greață. Stresul și somnul insuficient se numără printre factorii declanșatori frecvenți.

Tensiunea musculară

Mușchii cefei lucrează continuu pentru a susține capul. Orele petrecute cu privirea în jos, spre ecran sau spre telefon, stresul și o poziție incomodă în timpul somnului pot suprasolicita acești mușchi și pot produce o durere surdă, cu puncte sensibile la apăsare. Acest tip de durere răspunde, de regulă, la mișcare, la căldură locală și la pauze care schimbă poziția capului.

Durerea care pornește din coloana cervicală

Atunci când durerea de cap are sursa în coloana cervicală, inclusiv în articulațiile, discurile sau țesuturile moi ale gâtului, medicii vorbesc despre cefalee cervicogenă. Clasificarea internațională a cefaleelor (ICHD-3) descrie câteva trăsături caracteristice: durerea este fixă pe aceeași parte, pornește din ceafă și se extinde spre frunte, iar mișcările capului sau apăsarea pe mușchii gâtului o declanșează. Mobilitatea gâtului este adesea redusă. Aceste trăsături nu sunt specifice, motiv pentru care diagnosticul se stabilește la consultație.

Cefaleea cervicogenă este mult mai rară decât cea de tip tensional: potrivit Academiei Americane de Medicină Fizică și Reabilitare, afectează într-un an între 0,17% și 2,2% dintre oameni. Modificările de uzură ale gâtului pot contribui la acest tip de durere, iar semnificația lor, alături de tratamentul recomandat, este prezentată pe larg în ghidul despre spondiloza cervicală.

Migrena

Migrena este asociată de obicei cu fruntea sau cu tâmplele, însă durerea cervicală este foarte frecventă la persoanele cu migrenă. O meta-analiză publicată în 2022 în revista Cephalalgia, care a reunit 24 de studii realizate în clinici, cu 4.352 de pacienți, a constatat durere cervicală la 77% dintre pacienții cu migrenă, față de 23% dintre persoanele fără dureri de cap. Durerea migrenoasă este de obicei pulsatilă, se accentuează la efort și este însoțită de greață sau de sensibilitate la lumină și la zgomot.

Nevralgia occipitală

Este o cauză rară, cu un tipar caracteristic: dureri scurte și intense, ca niște înțepături sau descărcări electrice, care durează de la câteva secunde la câteva minute și urcă din ceafă spre creștet. Pielea capului poate deveni sensibilă chiar la pieptănat, uneori cu amorțeală sau furnicături în zona afectată, iar apăsarea în punctul în care nervul iese la nivelul cefei reproduce durerea. Un junghi în ceafă cu aceste caracteristici merită evaluat, deoarece blocul anestezic al nervului, efectuat de medic, susține diagnosticul și calmează temporar durerea.

Durerea de ceafă și tensiunea arterială

Tensiunea arterială crescută provoacă rareori durere de ceafă, deși convingerea contrară este foarte răspândită.

Clasificarea internațională a cefaleelor, folosită de medici din întreaga lume, atribuie durerea de cap hipertensiunii arteriale, de regulă, doar atunci când tensiunea sistolică atinge cel puțin 180 mmHg sau cea diastolică cel puțin 120 mmHg, de obicei printr-o creștere bruscă. Același document precizează că hipertensiunea cronică ușoară (140–159/90–99 mmHg) și cea moderată (160–179/100–109 mmHg) nu par să provoace durere de cap. Serviciul național de sănătate din Marea Britanie (NHS) subliniază, la rândul lui, că tensiunea mare nu produce de obicei niciun simptom.

Concluzia practică are două părți. Prima este liniștitoare: o durere de ceafă obișnuită nu înseamnă, în sine, tensiune mare. A doua este la fel de importantă: tensiunea mare trece adesea neobservată, iar singura modalitate de a o descoperi este măsurarea. Dacă există îndoieli, câteva măsurători făcute în repaus, în zile diferite, lămuresc situația.

Când tensiunea devine o urgență

O valoare de peste 180/120 mmHg, însoțită de durere în piept, lipsă de aer, durere de spate, amorțeli, slăbiciune, tulburări de vedere sau dificultăți de vorbire, reprezintă o urgență medicală, iar în acest caz se sună imediat la 112. Chiar fără alte simptome, dacă valoarea rămâne peste acest prag și la o nouă măsurare, făcută după cel puțin un minut, medicul trebuie contactat cât mai curând.

În sarcină și în zilele sau săptămânile de după naștere, pragul este diferit: o durere de cap puternică, care nu cedează la calmantele obișnuite, mai ales împreună cu o tensiune de peste 140/90 mmHg sau cu tulburări de vedere, poate semnala preeclampsia și necesită evaluare medicală de urgență.

Cum se recunoaște tipul de durere

Tipul durerii se recunoaște după trei indicii: cum se simte, pe ce parte apare și ce o însoțește. Tabelul rezumă diferențele dintre situațiile întâlnite cel mai des.

Durerea pe o singură parte

Durerea de ceafă pe partea stângă sau pe partea dreaptă nu indică, prin simpla localizare, o problemă gravă. Durerea fixă pe aceeași parte, declanșată de mișcările gâtului, orientează spre o sursă cervicală, iar cea pulsatilă, cu greață, spre migrenă. Caracteristicile durerii și semnele asociate contează mai mult decât partea pe care apare.

Când o durere de ceafă cere ajutor imediat

Majoritatea durerilor de ceafă nu sunt urgențe. NHS enumeră însă câteva semne pentru care este nevoie de un apel la 112 sau de prezentarea la urgențe, atât la adulți, cât și la copii:

• durerea a apărut brusc și este extrem de intensă
• febră mare, gât rigid sau disconfort la lumină puternică
• o erupție pe piele care nu dispare când se rulează un pahar peste ea
• amorțeală sau slăbiciune la nivelul corpului ori al feței
• dificultăți de vorbire, de echilibru, de mers sau de memorie
• somnolență, confuzie sau o criză convulsivă
• pierderea vederii
• o lovitură la cap în ultimele trei luni

Semne pentru un consult medical rapid

Alte situații nu sunt urgențe, dar merită un consult în scurt timp:

• durerea este declanșată sau accentuată de tuse, strănut, aplecare sau efort
• durerea este însoțită de vărsături sau de probleme de vedere
• apare durere de maxilar la mestecat sau pielea capului devine sensibilă la atingere
• la un copil, durerea se agravează sau îl trezește din somn

În absența acestor semne, durerea de ceafă se poate evalua fără grabă, iar pentru formele frecvente există soluții eficiente.

Tratamentul durerii de ceafă, în funcție de cauză

Tratamentul depinde de cauză: exercițiul și terapia manuală pentru durerea care vine din gât, relaxarea și mișcarea pentru cefaleea de tip tensional, iar pentru migrenă, tratamentul stabilit de neurolog. Formele frecvente au tratamente cu eficiență demonstrată.

Exercițiul și terapia manuală, când durerea vine din gât

Pentru cefaleea cervicogenă, una dintre cele mai citate cercetări este un studiu clinic randomizat publicat în 2002 în revista Spine, care a inclus 200 de pacienți. Atât terapia manuală, constând în mobilizări și manipulări ale articulațiilor gâtului, cât și un program specific de exerciții cu încărcare redusă au scăzut semnificativ frecvența și intensitatea durerilor de cap, iar efectele s-au menținut și la 12 luni. În practică, programul de exerciții se învață prin kinetoterapie și se continuă acasă. Tehnicile pentru țesuturile moi, precum terapia miofascială, nu au fost evaluate în acest studiu, dar pot fi asociate după evaluare, pentru relaxarea musculaturii.

La Fiziolife Estetique, totul pornește de la un consult de recuperare medicală, în care medicul verifică dacă durerea vine din gât și stabilește programul potrivit.

Relaxarea, somnul și mișcarea, pentru durerea de tip tensional

În cefaleea de tip tensional, rolul principal îl au măsurile care reduc stresul și tensiunea musculară. NHS recomandă activitatea fizică, tehnicile de relaxare, yoga și masajul, precum și ajustarea programului de somn atunci când nopțile agitate contribuie la durere. Căldura sau o compresă rece aplicată pe gât poate ameliora disconfortul local, iar masajul terapeutic poate contribui la relaxarea mușchilor cefei și ai umerilor.

Analgezicele, folosite cu măsură

Un analgezic obișnuit, precum paracetamolul sau ibuprofenul, poate calma o criză ocazională. Folosirea frecventă are însă un efect paradoxal. Clasificarea internațională descrie cefaleea prin abuz de medicamente: persoanele cu dureri de cap care iau calmante în cel puțin 10 sau 15 zile pe lună, în funcție de tipul medicamentului, timp de peste trei luni, pot ajunge să aibă dureri în cel puțin 15 zile pe lună. Nevoia frecventă de calmante este, de aceea, un semnal pentru evaluare, nu pentru o doză mai mare.

Rolul medicului neurolog

Migrena, nevralgia occipitală și durerea însoțită de semne neurologice sunt tratate de medicul neurolog. Recuperarea medicală completează tratamentul atunci când gâtul și mușchii contribuie la durere.

Ce se poate face acasă

Câteva obiceiuri simple reduc frecvența episoadelor și ajută la identificarea cauzei.

• Jurnalul durerii. Un carnet în care se notează zilele cu durere, durata, intensitatea și posibilii factori declanșatori, adus apoi la consultație, oferă medicului informații pe care nicio investigație nu le poate înlocui.
• Schimbarea poziției. Ridicarea privirii de pe ecran, câteva rotiri ale umerilor și un drum scurt prin încăpere întrerup încordarea acumulată în ceafă.
• Căldura locală. O compresă caldă aplicată pe ceafă poate relaxa musculatura și aduce confort.
• Gâtul înțepenit dimineața. Atunci când durerea apare împreună cu imposibilitatea de a roti capul, pașii utili sunt explicați în ghidul despre gâtul înțepenit.

Dacă durerea revine des, primul pas util este o evaluare. La Fiziolife Estetique, consultul de recuperare medicală, realizat de un medic specialist din echipa medicală a clinicii din București, stabilește sursa durerii și planul potrivit, fără trimitere și fără liste de așteptare. Programarea se face online, telefonic, la 0760 803 874, sau prin datele de contact.

Când este util un consult de specialitate

O evaluare medicală este utilă în câteva situații practice:

• durerile apar de mai multe ori pe săptămână sau sunt severe
• calmantele nu mai ajută sau sunt necesare în multe zile ale lunii
• durerea pornește din gât și crește la mișcările capului
• apar junghiuri scurte, ca niște descărcări electrice, spre creștet
• durerea este însoțită de amețeli, de furnicături în brațe apărute treptat sau de rigiditatea persistentă a gâtului
• somnul, munca sau condusul sunt afectate

La consultație, medicul corelează descrierea durerii cu examinarea gâtului și a umerilor, exclude semnele de alarmă și propune un plan adaptat, care poate include exerciții, terapie manuală și măsuri pentru viața de zi cu zi. Rezultatul urmărit este simplu de formulat: mai puține zile cu durere și mai multă libertate de mișcare.

Clinica se află în București, pe strada Agricultori nr. 48, sector 2, iar programările se fac și telefonic, la 0760 803 874.

Întrebări frecvente

Durerea de ceafă poate fi de la tensiune?

Rareori. Clasificarea internațională a cefaleelor atribuie durerea de cap hipertensiunii, de regulă, doar la o tensiune sistolică de cel puțin 180 mmHg sau diastolică de cel puțin 120 mmHg, apărută de obicei brusc. Hipertensiunea ușoară sau moderată nu pare să provoace durere de cap și trece adesea fără simptome, motiv pentru care singura cale de a o descoperi este măsurarea. În sarcină, situația este diferită, iar o durere de cap puternică necesită evaluare rapidă.

Când este periculoasă durerea de cap la ceafă?

Atunci când apare brusc și este extrem de intensă, când este însoțită de febră și gât rigid, de amorțeli, slăbiciune, tulburări de vorbire sau de vedere, ori când urmează unei lovituri la cap. În aceste situații se sună imediat la 112.

Cât durează o durere de ceafă?

Depinde de cauză. O criză de cefalee de tip tensional durează de la 30 de minute până la șapte zile, iar majoritatea durerilor cervicale trec în câteva săptămâni. Durerea care revine des sau nu cedează merită evaluată.

Ce medic tratează durerea de ceafă?

Durerea care pornește din gât și din mușchi este evaluată de medicul de recuperare medicală, care coordonează programul de exerciții și terapie manuală. Migrena, nevralgia occipitală și durerea însoțită de semne neurologice sunt tratate de medicul neurolog.

Durerea de ceafă poate da amețeli?

Cele două pot apărea împreună, de exemplu în migrenă sau în unele probleme ale gâtului, însă amețeala are multe cauze posibile și merită evaluată. Amețeala bruscă, însoțită de tulburări de vorbire, de vedere sau de slăbiciune, este o urgență, iar în acest caz se sună la 112.

Ce ajută rapid la durerea de ceafă?

Căldura sau o compresă rece pe ceafă, mișcarea blândă a gâtului, relaxarea și, ocazional, un analgezic obișnuit. Dacă durerea revine des, soluția de durată vine din identificarea cauzei și din exercițiu.

Este îngrijorătoare durerea de ceafă la copii?

Nu în majoritatea cazurilor, dar necesită atenție. NHS recomandă un consult rapid dacă durerea se agravează sau îl trezește pe copil din somn și apel la 112 dacă apare cu febră mare și gât rigid, somnolență, confuzie, amorțeli sau slăbiciune.

Surse

• Stovner LJ, Hagen K, Linde M, Steiner TJ, The global prevalence of headache: an update, with analysis of the influences of methodological factors on prevalence estimates, The Journal of Headache and Pain 2022;23:34, doi 10.1186/s10194-022-01402-2
• Headache Classification Committee of the International Headache Society, The International Classification of Headache Disorders, 3rd edition (ICHD-3): 2.2 cefaleea de tip tensional episodică frecventă, 8.2 cefaleea prin abuz de medicamente, 10.3 cefaleea atribuită hipertensiunii arteriale, 11.2.1 cefaleea cervicogenă, 13.4 nevralgia occipitală, ichd-3.org
• Jull G, Trott P, Potter H, Zito G, Niere K, Shirley D, Emberson J, Marschner I, Richardson C, A randomized controlled trial of exercise and manipulative therapy for cervicogenic headache, Spine 2002;27(17):1835-1843
• Al-Khazali HM, Younis S, Al-Sayegh Z, Ashina S, Ashina M, Schytz HW, Prevalence of neck pain in migraine: a systematic review and meta-analysis, Cephalalgia 2022;42(7):663-673
• Ramroop și Sabini, Cervicogenic Headache, PM&R KnowledgeNow, American Academy of Physical Medicine and Rehabilitation, 2023
• NHS, Headaches (revizuit 17.04.2024), Tension headaches (revizuit 01.08.2025), High blood pressure (revizuit 19.07.2024) și Pre-eclampsia (revizuit 23.03.2026), nhs.uk
• American Heart Association, What are the Signs and Symptoms of High Blood Pressure? și Hypertensive Crisis: When You Should Call 911 for High Blood Pressure (revizuite 14.08.2025), heart.org

Despre acest articol

Autor: Echipa Fiziolife Estetique

Validat medical de: Dr. Răsvan Constantinescu, medic specialist recuperare, medicină fizică și balneologie, absolvent al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, cu atestate de studii complementare în acupunctură și ozonoterapie și activitate de lector în formarea medicilor. Dr. Constantinescu evaluează sursa durerii, verifică semnele de alarmă și întocmește planul de recuperare după consultație.

Ultima revizuire: 28.09.2026

Metodă: informațiile provin din clasificarea internațională a cefaleelor, din ghiduri pentru pacienți și din studii publicate, listate la secțiunea Surse, și au fost verificate de medicul validator.

Acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Diagnosticul și planul de tratament se stabilesc individual, de către medic, după examinare clinică.